Sa-i respectam pe stramosi

Trairile de pana acum, ma aduc in postura de a spune ca fara expertizele stramosilor, noi nu suntem nimic. Aceasta afirmatie o fac binenteles intr-un termen principial. Singura problema pe care o avem, este identificarea a ceea ce gasim in scrierile stramosilor, in figura descrisa de prezent.

Priviti urmatoarea problema: e normal ca, dupa ceva timp, traind, sufland, avem nevoie de hrana. In timpurile care au precedat inventia rotii patrate, solutia era sa mergi la o vanatoare, iei vanatul, il prajesti bine, si sa il bagi la stomacel. In timpurile noi, in care se redescopera roata rotunda, avem aceeasi problema, si aceeasi rezolvare: ne este foame si trebuie sa mancam. Dar, pentru a manca, vedeti voi, fiindca obiceiurile s-au schimbat, trebuie sa facem altceva. Nu vom merge la vanatoare, ci vom merge la lucru. Pentru cei care vor sa manance Pizza sau Lachs, acest lucru se va intampla in Spania sau in Germania. Dupa cum vedeti, in principiu si la intelesurile lor primordiale, problema si rezolvarea sunt aceleasi, aparand diferente impuse doar de era in care ne aflam.

Oricum intregul concept de a munci pentru a crea ceva, pentru a avea ceva la schimb pentru ceva, pentru care a lucrat altcineva s.a.m.d., este unul tampit, bazat pe inabilitatea, sau impusa inabilitate a populatiei, sau cum punea problema Lapusenanu', al "prostimii", de a crea ceva si binenteles predispozitia ca nu toti au dreptul la resursele oferite de planetuta noastra. Spun asta, pentru ca, dragi concetateni, am ajuns sa platim pentru apa. Am ajuns sa platim pentru haine (e clar ca am putea sa confectionam noi aceste haine, dar si asta presupune ca ar trebui cumparate ata, ac etc.). Nu cred in cuvantul utopie, pentru ca orice realitate poate exista, atata timp cat aceasta reprezinta o dorinta comasata a intregii lumi, sau macar a majoritatii. Insa lumea a ajuns intr-un fel de impas, o lipsa de determinare indusa de 'conducatori', care au stiut sa se foloseasca de anumite slabiciuni ale noastre.

As vrea insa sa spun, ca in ajutorul nostru vin anumite ideologii, care, cu acordul vostru, as vrea sa le introduc intr-un nou concept: "Intelepciunea veacurilor".
Suna pompos, ca o carte interzisa, la care au acces doar preotii care au dreptul de a intra in Sfanta Sfintelor, insa acest concept simbolizeaza altceva. Cum spuneam mai sus, acesta va cuprinde idei a oamenilor care au traiat inaintea noastra. Luati ca exemplu' domeniul fizicii: fara ideile revolutionare a oamenilor de stiinta care au trait pana acum, nu am avea pe ce cladi mai departe. Dupa parerea mea, acesta este si cazul in domeniul sociologiei, numai ca, din cate se vede, noi nu aplicam asta aici. Exista anumite reguli, la fel ca si in fizica, care nu pot fi incalcate si care ne-au fost lasate de catre oamenii care le-au descoperit. Pot fi verificate, si majoritatea sunt solide si 'neaparate' pentru ca noi, cu totii, sa conlocuim in pace.

In ultima vreme insa, lumina protectoare a ceea ce ne invata trecutul, sau "Intelepciunea veacurilor", ne-a parasit, sau ne-a parasit pe majoritatea. Uitativa doar la conducerea tarii noastre si veti vedea ca este asa. Bunul simt, acest punct de sprijin social a disparut din caracterul majoritatii conducerii; onestitatea este doar un fragment a trecutului indepartat. Vreti sa vedeti cum ar trebui sa fie viitorul? Cautati in trecut!